Cine este arhanghelul Mihail?

Atunci când regele Humbert al Italiei a moştenit tronul, Napoli înclina spre insurecţia împotriva monarhiei. Politicienii cereau măsuri violente pentru a forţa oamenii să se supună, dar regele nu a permis acest lucru. Apoi, în oraş a izbucnit brusc holera, şi groaznica boală bântuia cu furie. Tânărul rege, ignorând avertismentele consilierilor săi, a părăsit palatul şi a mers de unul singur prin spitalele aglomerate din Napoli. Însufleţit de devotament şi dragoste chiar şi pentru supuşii săi neloiali, el îi îngrijea cu propriile lui mâini. Mulţi suferinzi şopteau rugăciuni de mulţumire pentru acest tânăr slujitor medical, neştiind că era chiar regele pe care îl dispreţuiau. Atunci când, în cele din urmă, ciuma a fost oprită, mulţi au aflat adevărata identitate a nobilului infirmier care avusese grijă de ei. Napoli a devenit apoi un oraş cucerit, nu prin forţă, ci prin dragostea şi mila monarhului pe care îl refuzase odată. De atunci, oamenii din Napoli au devenit supuşii cei mai loiali ai lui Humbert. Enigma Mihail

În cercurile creştine apar frecvent întrebări despre adevărata identitate a misteriosului personaj biblic, cunoscut ca Mihail, numit uneori "arhanghelul Mihail" şi "marele voievod Mihail". Unii susţin că Mihail este cel mai mare dintre îngerii cereşti, unul dintre heruvimii ocrotitori, ori un trimis special, precum Gabriel. Şi, de aceea, el este o fiinţă creată. Alţii, cum ar fi Matthew Henry, comentatorul Bibliei, afirmă că Mihail este pur şi simplu unul dintre multele Nume ale Domnului Isus Însuşi. Putem cunoaşte identitatea reală a acestei fiinţe misterioase? Evident, cheia pentru descifrarea acestei întrebări dificile se găseşte în Scripturi. "Căci dă învăţătură peste învăţătură, învăţătură peste învăţătură, poruncă peste poruncă, poruncă peste poruncă, puţin aici, puţin acolo." (Isaia 28:10).

O privire rapidă în concordanţa biblică ne dezvăluie că în Scriptură sunt 15 referiri la numele Mihail. Zece dintre acestea sunt pur şi simplu oameni cu numele de Mihail. De fapt, dicţionarul (grecesc şi / sau ebraic) explică la "Mihail": "Numele unui arhanghel şi al nouă israeliţi." În acest studiu important căutăm identitatea lui Mihail, arhanghelul şi Prinţul ("Voievodul", în traducerile româneşti D.Cornilescu şi Sinodală - n.t.) menţionat în ultimele cinci referinţe.

Primele trei dintre aceste referiri la Mihail, sunt în cartea profetului Daniel din Vechiul Testament. Ultimele două sunt menţionate în cărţile Iuda şi Apocalipsa din Noul Testament. Printr-un studiu onest şi prin comparaţia acestor versete şi a altora, apar repede indicii care ne conduc la o concluzie inevitabilă asupra adevăratei identităţi a lui Mihail, că El nu este nimeni altul decât Domnul Isus - nu este un înger creat sau heruvim, dar acest Nume este unul dintre multele titluri de nobleţe ale Fiului Cel veşnic al lui Dumnezeu!

La prima vedere, Vechiul Testament pare să-L prezinte pe Mihail ca prinţ, iar Noul Testament Îl descrie ca arhanghel. Dar, uitându-ne la alte texte înrudite din Scriptură, unde sunt folosite un limbaj şi o formulare similare, vom vedea că iese la iveală un tipar interesant. Avertisment

Înainte de a continua mai departe, vă rugăm să citiţi cu atenţie şi să meditaţi la următoarea idee. Deoarece cuvântul "înger" înseamnă mesager (sol, trimis - n.t.) este folosit foarte liber şi deseori în Scriptură. Uneori, în Biblie, oamenii sunt numiţi îngeri (1 Samuel 29:9, Galateni 4:14). Şi, uneori, îngerii sunt numiţi oameni (Geneza 32:24). Şi în alte locuri, cum va fi în curând arătat, Dumnezeu Însuşi este identificat ca un înger! Desigur, chiar şi îngerii sunt numiţi îngeri [ :) - n.t.].

De obicei, atunci când o persoană se gândeşte la un înger, zugrăveşte unul din multe nivele de duhuri slujitoare, cu aripi, cunoscut sub numele de îngeri, serafimi, sau heruvimi. Spre deosebire de Domnul Isus, aceste fiinţe cereşti sunt create. Există unele culte care învaţă că Domnul Isus, înainte de întrupare, a fost de fapt doar un înger puternic, care a avut un conflict cu capriciosul Lui coleg înger, Lucifer. În schimb, acest lucru ar înseamna că Domnul Isus este o fiinţă creată, care a fost avansat de către Tatăl şi, prin urmare, nu Dumnezeu veşnic, aşa cum admit creştinii. Acest studiu respinge categoric acest punct de vedere. Domnul Isus este, şi întotdeauna a fost, Fiul Cel veşnic al lui Dumnezeu şi, cu adevărat, Însuşi Dumnezeu. Orice comparaţie a Domnului Isus cu un înger, făcută în acest studiu, este pur şi simplu în sensul clasic, ca cel mai mare sol al mântuirii şi nu intenţionează în niciun fel să diminueze divinitatea Sa veşnică.

În primul rând, haideţi să analizăm sensul unor cuvinte şi nume. În Noul Testament grecesc, cuvântul "înger" înseamnă "mesager" şi "archi" înseamnă "şef, principal, cel mai mare sau cel mai înalt." Deci, "arhanghel" înseamnă pur şi simplu "cel mai mare sau cel mai înalt mesager." Numele ebraic "Mihail", descoperit în Vechiul Testament, înseamnă "Cine este ca Dumnezeu", sau, uneori, acesta constituie o întrebare: "Cine este ca Dumnezeu?" Astfel, titlul "arhanghelul Mihail" poate fi tradus ca "Cel mai mare mesager, care este Dumnezeu." Dacă acest nume este o întrebare, o afirmaţie sau o provocare va fi clar din continuarea acestui studiu. Un înger a pretins să fie ca Dumnezeu. Acest heruvim ocrotitor căzut din curţile cereşti este Lucifer, care a devenit diavolul sau Satana, prin pretenţia sa de a fi "ca Cel Prea Înalt" (Isaia 14:14). În Apocalipsa 12:7, Satana se luptă cu "Mihail şi îngerii lui" şi este apoi aruncat afară din cer.

Sintagma "Îngerul Domnului" se găseşte de 68 de ori în Scriptură. Uneori, aceasta se aplică la Gabriel, care i s-a arătat lui Daniel, lui Zaharia, şi Mariei. Dar Gabriel este numit "un" înger al Domnului (Luca 1:11). El nu este menţionat ca "Îngerul" Domnului şi nici nu este numit vreodată arhanghel. (Şi, pentru că tot veni vorba, popularul înger Rafael nu apare nicăieri în Scriptură [Cărţile canonice - n.t.]). Gabriel este, probabil, unul dintre cei doi heruvimi ocrotitori aşezaţi pe ambele laturi ale scaunului de domnie al lui Dumnezeu. Amintiţi-vă că el i-a spus Zaharia: "Eu sunt Gavril, care stau înaintea lui Dumnezeu" (Luca 1:19). Lucifer a avut odată cealaltă poziţie, înainte de cădere (Ezechiel 28:14). Dacă cel mai mare grad deţinut de un înger este accela de heruvim ocrotitor în apropierea scaunului de domnie al lui Dumnezeu, atunci cine şi ce este un arhanghel? Şi cine este acest ins puternic, identificat ca "Îngerul Domnului", care îndeplineşte roluri atât de importante în răscumpărarea omului?

Dumnezeu Tatăl a creat toate lucrurile prin Domnul Isus (Evrei 1:2; Efeseni 3:9). Nu este neverosimil să presupunem că, dacă Domnul Hristos a venit pe pământ şi a devenit om, în lupta Sa împotriva lui Satana de salvare a fiinţelor omeneşti, atunci El ar putea fi de asemenea identificat, într-un fel, cu îngerii, pentru a le proteja de influenţa malefică a lui Satana. De fapt, există mai multe referinţe în Scriptură la o fiinţă misterioasă identificată ca "Îngerul Domnului", înainte de întruparea Domnului Hristos. Pe deasupra, de fiecare dată când este menţionat El, există indicii privind identitatea Sa. Să le trecem în revistă pe scurt, în ordinea în care apar.

După ce Agar, roaba lui Avraam, a rămas însărcinată cu Ismael, ea şi Sara, care nu putea avea copii, nu au mai putut trăi în pace. Sara o trata acum cu severitate pe aroganta slujnică, până ce Agar a fugit în deşert. "Îngerul Domnului a găsit-o lângă un izvor de apă în pustie..." (Geneza 16:7). Îngerul i-a spus lui Agar să se întoarcă şi să se supună Sarei şi i-a promis că fiul ei, Ismael, va fi tatăl unui neam mare. Când "Îngerul" a dispărut, Agar "a numit Numele Domnului care-i vorbise: 'Tu eşti Dumnezeu care mă vede!'" (versetul 13). Se pare că Agar a recunoscut că "Îngerul Domnului" care îi vorbise era cu adevărat Dumnezeu. Dar, continuaţi lectura şi lucrul acesta va deveni mai clar!

Dumnezeu i-a spus lui Avraam să-l jertfească pe fiul său Isaac pe muntele Moria. Tocmai când era aproape să înfigă pumnalul în fiul său făgăduit, Îngerul Domnului l-a oprit. "Atunci Îngerul Domnului l-a strigat din ceruri, şi a zis: 'Avraame! Avraame!' 'Iată-mă!' a răspuns el. Îngerul a zis: 'Să nu pui mâna pe băiat, şi să nu-i faci nimic; căci ştiu acum că te temi de Dumnezeu, întrucât n-ai cruţat pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pentru Mine.'" (Geneza 22:11,12).

Este clar că Avraam îşi jertfea fiul lui Dumnezeu şi nu unui simplu înger. "Îngerul Domnului a chemat a doua oară din ceruri pe Avraam şi a zis: "Pe Mine însumi jur, zice Domnul: pentru că ai făcut lucrul acesta, şi n-ai cruţat pe fiul tău, pe singurul tău fiu, te voi binecuvânta foarte mult... pentru că ai ascultat de porunca Mea!" (Geneza 22:15-18). Povestind în Faptele Apostolilor 3:25 această experienţă a lui Avraam, Petru identifică şi el acest "Înger al Domnului", care a făcut un legământ cu patriarhul, ca fiind Dumnezeu.

În timp ce fugea de fratele său furios, Esau, Iacov a avut un vis în care Dumnezeu i-a confirmat legământul lui Avraam. După ce a primit garanţia că Dumnezeu va fi cu el şi-l va aduce în siguranţă înapoi la el acasă, în Canaan, Iacov a promis să-I înapoieze lui Dumnezeu a zecea parte din tot ce-i va da. El a ridicat piatra pe care o folosise ca pernă şi a uns-o cu ulei pentru a da solemnitate jurământului. Apoi, el a numit locul Betel, sau casa lui Dumnezeu, deoarece Dumnezeu i se arătase acolo.

Douăzeci de ani mai târziu, Iacov era în drum spre casă, nu un fugar nevoiaş, ci un om bogat. Dumnezeu a hotărât să-i reamintească lui Iacov cine îi adusese de fapt succesul. Iată cum a relatat Iacov istorisirea: "Şi Îngerul lui Dumnezeu mi-a zis în vis: 'Iacove!' 'Iată-mă', am răspuns eu." (Geneza 31:11). În versetul 13, acest "Înger al lui Dumnezeu" se identifică pe Sine: "Eu sunt Dumnezeul din Betel, unde ai uns un stâlp de aducere aminte, unde Mi-ai făcut o juruinţă."

Apoi, când Iacov s-a luptat cu o fiinţă cerească (Geneza 32:22-32), aceasta i-a dat un nume nou şi l-a binecuvântat. Iacov a numit acel loc Peniel (Faţa lui Dumnezeu - n.t.), " 'căci', a zis el, 'am văzut pe Dumnezeu faţă în faţă, şi totuşi am scăpat cu viaţă.'" (versetul 30). În Noul Testament, Domnul Isus este Cel care binecuvântează poporul Său şi le dă un nume nou (Matei 5,3-12; Apocalipsa 2:17). După cum puteţi vedea, devine din ce în ce mai clar că Îngerul Domnului este Domnul Isus Însuşi.

Când Iacov era pe patul de moarte binecuvântând pe cei doi fii ai lui Iosif, Efraim şi Manase, el a folosit alternativ termenii "înger" şi "Dumnezeu": "Dumnezeul, înaintea căruia au umblat părinţii mei, Avraam şi Isaac, Dumnezeul, care m-a călăuzit de când m-am născut, până în ziua aceasta, Îngerul, care m-a izbăvit de orice rău, să binecuvinteze pe copiii aceştia!" (Geneza 48:15,16).

Scripturile sunt foarte clare nu există niciun mântuitor sau salvator în afară de Dumnezeu: " Eu, Eu sunt Domnul, şi afară de Mine nu este nici un Mântuitor!... Aşa vorbeşte Domnul, Răscumpărătorul vostru..." (Isaia 43:11,14). Încă o dată vedem că Îngerul care a răscumpărat pe Iacov este un alt nume pentru Răscumpărătorul nostru, Domnul Isus!

Moise a văzut un tufiş în flăcări, care nu se mistuia. "Îngerul Domnului i S-a arătat într-o flacără de foc, care ieşea din mijlocul unui rug." (Exodul 3:2). Versetul 4 identifică acest înger: "Dumnezeu l-a chemat din mijlocul rugului." Şi, în versetul 6, El Se identifică din nou: "Eu sunt Dumnezeul tatălui tău, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov." Îngerul Domnului se identifică pe Sine ca fiind Dumnezeu!

În ultima sa predică, înainte de a fi omorât cu pietre, Ştefan este de acord cu această relatare din Exodul. "Peste patruzeci de ani, i s-a arătat un înger în pustia muntelui Sinai, în para focului unui rug. Moise, când l-a văzut, s-a mirat de arătarea aceasta; şi pe când se apropia să vadă ce este, a auzit glasul Domnului, care i-a zis: "Eu sunt Dumnezeul părinţilor tăi, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac, şi Dumnezeul lui Iacov." (Fapte 7:30-32).

Într-un alt exemplu, copiii lui Israel erau conduşi prin pustie de către Dumnezeu. "Domnul mergea înaintea lor ziua într-un stâlp de nor, ca să-i călăuzească pe drum, iar noaptea într-un stâlp de foc, ca să-i lumineze, pentru ca să meargă şi ziua şi noaptea." (Exodul 13:21). Moise descrie mai târziu această fiinţă care i-a condus, în acest fel: "Îngerul lui Dumnezeu, care mergea înaintea taberei lui Israel, şi-a schimbat locul, şi a mers înapoia lor, şi stâlpul de nor care mergea înaintea lor, şi-a schimbat locul, şi a stat înapoia lor." (Exodul 14:19). Din nou, "Îngerul lui Dumnezeu" este identificat ca Dumnezeu.

Îngerul Domnului apare din nou în mod remarcabil în povestea lui Balaam şi a măgăriţei sale vorbitoare. Este acel înger care salvează măgăriţa de nemilosul ei stăpân şi e cât pe-aci să-l omoare pe profetul lacom de avere care era pe cale să blesteme poporul lui Dumnezeu (Numeri 22:21-35). După ce Balaam a frizat moartea, "Îngerul Domnului a zis lui Balaam: 'Du-te cu oamenii aceştia; dar să spui numai cuvintele pe care ţi le voi spune Eu.' " (versetul 35). Capitolul următor dezvăluie cine a pus cuvintele în gura profetului: "Dumnezeu a venit înaintea lui Balaam... Domnul a pus cuvinte în gura lui Balaam, şi a zis: 'Întoarce-te la Balac, şi aşa să-i vorbeşti.' " (Numeri 23:4,5). Aici, din nou, "Îngerul Domnului" se dovedeşte a fi Dumnezeu Însuşi.

Haideţi acum să trecem la cartea Judecători, unde citim: "Îngerul Domnului S-a suit din Ghilgal la Bochim, şi a zis: 'Eu v-am scos din Egipt, şi v-am adus în ţara pe care am jurat părinţilor voştri că v-o voi da'. Am zis: 'Niciodată nu voi rupe legământul Meu cu voi...' " (2:1). Până acum ar trebui să recunoatem un tipar. Mai exact, cine i-a scos afară din Egipt pe israeliţi şi a făcut un legământ cu Israel, pe care El nu-l va rupe niciodată - Îngerul Domnului sau Însuşi Fiul lui Dumnezeu dinainte de întrupare? Da! Răspunsul este "amândoi", adică unul şi acelaşi.

În cartea Judecători, Ghedeon întâlneşte pe Îngerul Domnului. Îngerul îi spune lui Ghedeon că Domnul este cu el, dar Ghedeon arată spre asuprirea lui Israel de către madianiţi ca o dovadă a contrariului. "Domnul S-a uitat la el, şi a zis: 'Du-te cu puterea aceasta pe care o ai, şi izbăveşte pe Israel din mâna lui Madian; oare nu te trimit Eu? '" (Judecători 6:14). Peste tot în restul naraţiunii, persoana ce vorbeşte lui Ghedeon este identificată alternativ ca fiind Domnul, Îngerul Domnului, şi Îngerul lui Dumnezeu.

Mama lui Samson, soţia lui Manoah, nu putea naşte copii. "Îngerul Domnului S-a arătat femeii..." (Judecători 13:3). Acest Înger i-a spus că va naşte un fiu, care îi va elibera pe israeliţii apostaziaţi de asupritorii lor păgâni. Ea l-a chemat repede pe Manoah, care s-a rugat pentru o altă vizită din partea "omului lui Dumnezeu." Când Îngerul a venit a doua oară, Manoah I-a cerut Numele. Versiunea King James a Bibliei spune că Îngerul i-a spus lui Manoah că Numele Lui era "Secret", cu o notă pe margine care îl traduce cu "Minunat." Acest lucru ne face imediat să ne gândim la cunoscuta profeţie a lui Isaia, că Domnul Isus va fi numit "Minunat Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veşniciilor, Domn al păcii." (Isaia 9:6). Numele "Minunat" pentru Îngerul Domnului care s-a arătat lui Manoah, leagă acest "înger" de venirea lui Mesia, care urma să fie numit "Minunat".

Încă o dată, după ce a văzut acest "mesager Minunat", Manoah a declarat că a văzut pe Dumnezeu. Şi i-a zis nevestei sale: "Vom muri, căci am văzut pe Dumnezeu." (Judecători 13:22).

Dintr-o dată avem mai multe piste decât putem urma! Putem vedea clar că "Îngerul Domnului" este frecvent identificat cu Dumnezeu Însuşi. Dar Biblia afirmă: "Nimeni n-a văzut vreodată pe Dumnezeu; singurul Lui Fiu, care este în sânul Tatălui, Acela L-a făcut cunoscut." (Ioan 1:18). Ioan 6:46, de asemenea, ne spune: "Nu că cineva a văzut pe Tatăl, afară de Acela care vine de la Dumnezeu; da, Acela a văzut pe Tatăl." Evident, din moment ce nimeni nu a văzut pe Dumnezeu Tatăl, toate aceste apariţii ale lui Dumnezeu din Vechiul Testament ca "Înger al Domnului" trebuie să fi fost Domnul Isus, Fiul lui Dumnezeu, învăluindu-Şi slava astfel încât aceştia să-I poată suporta prezenţa, fără să fie mistuiţi.

Una dintre cele mai celebre profeţii mesianice se găseşte în Maleahi 3:1: "Iată, voi trimite pe solul Meu; el va pregăti calea înaintea Mea. Şi deodată va intra în Templul Său Domnul pe care-L căutaţi: Solul legământului, pe care-L doriţi; iată că vine, zice Domnul oştirilor".

Solul legământului de care se vorbeşte aici în Maleahi, este în mod clar o referinţă la venirea Domnului Isus Hristos. Cuvântul tradus ca Sol (mal'ak) este exact acelaşi cuvânt folosit în pasajele anterioare din Vechiul Testament, tradus ca "Îngerul Domnului". Deci, şi aceasta ar fi o traducere corectă: "Iată, voi trimite pe Îngerul Meu; el va pregăti calea înaintea Mea. Şi deodată va intra în Templul Său Domnul pe care-L căutaţi: Îngerul legământului, pe care-L doriţi; iată că vine, zice Domnul oştirilor". Ce ar putea fi mai clar?

Există o referinţă mai importantă în care apare Îngerul Domnului, în Vechiul Testament. Profetului Zaharia i-a fost dată o vedenie cu "marele preot Iosua stând în picioare înaintea Îngerului Domnului" şi cu "Satana stând la dreapta lui, ca să-l pârască". Aici vedem doi adversari discutând în contradictoriu despre o fiinţă umană păcătoasă. Haină mânjită a lui Iosua simbolizează păcatul său. (Zaharia 3:3).

În această naraţiune, numele se schimbă iute de la "Îngerul Domnului" (versetul 1) la "Domnul" (versetul 2), indicând din nou aceeaşi Persoană. Apoi Domnul face o declaraţie interesantă: "Domnul să te mustre, Satano! Domnul să te mustre..." (Zaharia 3:2). Mai există doar un singur loc în Scriptură, Iuda 9, în care se găseşte această sentinţă - şi aici vorbeşte arhanghelul Mihail!

În scurta epistolă a lui Iuda, asistăm la o dispută similară cu "Iosua şi Îngerul" din Zaharia: "Arhanghelul Mihail, când se împotrivea diavolului şi se certa cu el pentru trupul lui Moise, n-a îndrăznit să rostească împotriva lui o judecată de ocară, ci doar a zis: 'Domnul să te mustre! '" (Iuda 1:9). Situaţiile sunt uimitor de asemănătoare: Hristos şi Satana discută în contradictoriu despre soarta a doi dintre marii conducători ai lui Dumnezeu (unul aflat în viaţă, în cazul lui Iosua, şi unul mort, în cazul lui Moise). Dezbaterea se încheie brusc atunci când Domnul Isus spune: "Domnul să te mustre."

Acest pasaj ridică o altă întrebare valabilă. Unii oameni sunt încurcaţi de o parte a acestui verset din Iuda 1:9, în care Mihail îl mustră pe diavol. Ei se întreabă: Dacă Mihail este într-adevăr un alt Nume pentru Domnul Isus, atunci de ce invocă Numele Domnului atunci când mustră pe Satana? De ce nu o face El Însuşi, aşa cum a făcut-o când era ispitit în pustie: " 'Pleacă, Satano', i-a răspuns Isus." (Matei 4:10).

În studiul Scripturilor şi al limbajului Domnului Isus, vedem repede că era o practică foarte obişnuită pentru Domnul Isus să vorbească despre Sine la persoana a treia, la fel ca în Luca 18:8: "Dar când va veni Fiul omului, va găsi El credinţă pe pământ?" Şi dacă mai persistă încă vreo întrebare, avem un alt text clar din Scriptură, în Zaharia 3:2, în care Domnul face acelaşi lucru pe care îl face Mihail în Iuda. El invocă propriul Său Nume atunci când îl mustră pe diavol: "Domnul a zis Satanei: "Domnul să te mustre, Satano! Domnul să te mustre... ". Dar poate că aceste texte din Scriptură sunt exemple în care Dumnezeu Fiul, apelând la Numele Tatălui Său, îl mustră pe Satana.

Mihail este menţionat în cartea Daniel mai mult decât în orice altă carte din Scriptură. (A se vedea Daniel 10:13; 10:21; 12:1) În toate cele trei referinţe, El este numit prinţ - "prinţul vostru" şi "marele prinţ". Profeţia lui Isaia despre Mesia (Isaia 9:6) dezvăluie unuldintre numele cheie despre care el spune că s-ar aplica la Mesia - "Prinţ al păcii." (aici şi în continuare, referinţele sunt din Versiunea King James a Bibliei - n.t.)

Există un alt verset, Daniel 8:25, unde este menţionat "Prinţul prinţilor". Din nou, conflictul cosmic este între Hristos, pe de o parte, şi diavolul pe de altă parte, omenirea servind drept câmp de luptă. "Prinţul prinţilor" este de fapt acelaşi termen care este tradus cu "prinţul oştirilor", în versetul 11. Acesta este similar cu "Domnul domnilor" (Psalm 136:3), "Dumnezeul dumnezeilor" (Deuteronom 10:17) şi "Împăratul împăraţilor" (Apocalipsa 19:16). Toate acestea sunt titluri ale divinităţii. El este menţionat chiar ca "Mesia, Prinţul" (Daniel 9:25).

Cine este această fiinţă pe care îngerii o numesc "marele prinţ"? Să lăsăm Biblia să ne-o spună.

• Isaia 9:6: "Şi numele lui va fi numit ... Prinţ al păcii."
• Fapte 3:14, 15: "Voi v-aţi lepădat de Cel Sfânt şi Neprihănit... Aţi omorât pe Prinţul vieţii."
• Fapte 5:30, 31: "Dumnezeul părinţilor noştri a înviat pe Isus, pe care voi L-aţi omorât,
• atârnându-L pe lemn. Pe acest Isus, Dumnezeu L-a înălţat cu puterea Lui şi L-a făcut Prinţ şi Mântuitor."
• Apocalipsa 1:5: "Şi din partea lui Isus Hristos, martorul credincios, cel întâi născut din morţi, Prinţul împăraţilor pământului!."

Aceste versete se armonizează în mod clar cu cele trei versete din Daniel, în care Mihail este numit "Prinţ".

Daniel 10:13 este probabil cel mai dificil verset cu privire la Mihail: "Dar căpetenia împărăţiei Persiei mi-a stat împotriva douăzeci şi una de zile; însă iată că Mihail, unul din prinţii cei mai de seamă, mi-a venit în ajutor." Se pare, la prima vedere, că Mihail este doar "unul din" prinţii cei mai de seamă. Aceasta este o traducere nefericită în King James. Cuvântul "unul" vine de la cuvântul ebraic "echad", care este, de asemenea, adesea tradus cu "primul", ca şi atunci când soţia preşedintelui este numită "prima doamnă" (vezi Geneza 1:5; 8:13). Aceasta schimbă în întregime sensul versetului, Mihail fiind primul, cel mai mare sau cel mai înalt "din prinţii cei mai de seamă" - din nou o trimitere la Domnul Isus. Prinţul împărăţiei Persiei care "a stat împotriva" îngerului, a fost, fără îndoială, diavolul, care apare frecvent lucrând în umbra monarhilor pământeşti, cum ar fi regele Babilonului, regele Tirului şi puterea romană (Isaia 14:4; Ezechiel 28:2; Apocalipsa 12:4). Şi, amintiţi-vă că Domnul Isus îl numeşte pe Satana "prinţul acestei lumi" (Ioan 12:31).

Daniel 10:21 spune: "Dar vreau să-ţi fac cunoscut ce este scris în cartea adevărului. Nimeni nu mă ajută împotriva acestora, afară de prinţul vostru Mihail." Observaţi aici că îngerul se referă la Mihai ca "prinţul vostru". Cine a fost Prinţul lui Daniel? Vedem răspunsul în capitolul precedent. În Daniel 9:25, Mesia lui Daniel este numit Prinţ, care este un alt indiciu clar al identităţii lui Mihail! Astfel, Gabriel spune că arhanghelul Mihail este Domnul Isus, care ştie tot adevărul Scripturii. Mihail se ridică

Referinţa finală la Mihail în cartea lui Daniel, este în capitolul 12: "În vremea aceea se va scula marele prinţ Mihail, ocrotitorul copiilor poporului tău." Observaţi aici că Mihail nu este numit un mare prinţ, ci "marele prinţ." Există vreun prinţ mai mare decât Domnul Isus? El este, de asemenea, identificat ca "ocrotitorul copiilor poporului tău." Aceasta înseamnă că El mijloceşte, apără şi chiar suferă ca înlocuitor. Cine altul ar putea fi, decât Domnul Isus?

Comentând acest verset, Matthew Henry afirmă: "Mihail înseamnă 'Cine este ca Dumnezeu', şi numele lui, cu titlul de "marele prinţ", arată spre Divinul Mântuitor. Hristos a suferit pentru copiii poporul nostru, în locul lor, ca jertfă, a purtat blestemul pentru ei, ca să-l îndepărteze de la ei. El stă ca apărător al lor, la tronul harului." Domnul Isus este în mod clar Cel care stă mereu în locul nostru şi pentru apărarea noastră.

Ridicarea lui Mihail este, de asemenea, o trimitere la Domnul care se pregăteşte să vină. Observaţi că Mihail este atât de înălţat şi puternic, încât ridicarea Sa declanşează marea strâmtorare. Aceasta, la rândul ei, este urmată de a doua venire a Domnului Isus şi de înviere (Daniel 12:2).

Dacă izolăm şi examinăm cuvântul "arhanghel", vom vedea o altă potrivire interesantă. Singurul pasaj din Biblie care foloseşte cuvântul "arhanghel" este 1 Tesaloniceni 4:16. Şi reţineţi contextul: "Căci însuşi Domnul, cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel şi cu trâmbiţa lui Dumnezeu, Se va coborî din cer, şi întâi vor învia cei morţi în Hristos". Glasul arhanghelului este acela care îi învie pe cei morţi în Hristos, şi Domnul Însuşi este Acela care strigă. Acest lucru indică faptul că sunt una şi aceeaşi Persoană. Domnul Isus este Acela care strigă cu glas de arhanghel, sau "cel mai mare mesager", pentru a-i învia pe cei morţi!

Evident, îngerii nu au puterea de a-i învia pe cei morţi. Numai Dumnezeu, care dă viaţă, are puterea de a-i reconstitui. "Căci, după cum Tatăl are viaţa în sine, tot aşa a dat şi Fiului să aibă viaţa în sine.... Nu vă miraţi de lucrul acesta; pentru că vine ceasul când toţi cei din morminte vor auzi glasul Lui, şi vor ieşi afară din ele." (Ioan 5:26, 28, 29).

În Iuda, Îl vedem pe arhanghel certându-Se cu diavolul pentru trupul lui Moise, care, de altfel, a şi fost înviat şi luat la cer, de unde a apărut pe Muntele schimbării la Faţă pentru a-L încuraja pe Domnul Hristos (Marcu 9). În 1 Tesaloniceni, apostolul Pavel descrie cum învierea are loc ca răspuns la glasul arhanghelului. Din nou, vedem paralela dintre aceste două versete: ambele Îl descriu pe arhanghel în cadrul actului învierii.

În Apocalipsa, Mihail este prezentat ca fiind Comandantul oştirilor, sau armatelor cereşti, în războiul care a avut loc împotriva răzvrătitului Lucifer. "Şi în cer s-a făcut un război. Mihail şi îngerii lui s-au luptat cu balaurul. Şi balaurul cu îngerii lui s-au luptat şi ei..." (Apocalipsa 12:7). Aici termenul de "balaur" este un nume simbolic pentru Satana, liderul răului (versetul 9), aşa că este foarte sigur să se presupună că Mihail este un alt nume emblematic pentru Domnul Isus, întruchiparea şi liderul binelui. Dar există şi mai multe dovezi.

Tocmai în timp ce Israel se pregătea pentru prima lui luptă după trecerea în Ţara Făgăduită, Iosua a avut o întâlnire cu un războinic neobişnuit. "Pe când Iosua era lângă Ierihon, a ridicat ochii, şi s-a uitat. Şi iată că un om stătea în picioare înaintea lui cu sabia scoasă din teacă în mână. Iosua s-a dus spre el, şi i-a zis: "Eşti dintre ai noştri sau dintre vrăjmaşii noştri?" El a răspuns: "Nu, ci Eu sunt Căpetenia oştirii Domnului, şi acum am venit." Iosua s-a aruncat cu faţa la pământ, s-a închinat, şi i-a zis: "Ce spune Domnul meu robului Său?" Şi Căpetenia oştirii Domnului a zis lui Iosua: "Scoate-ţi încălţămintele din picioare, căci locul pe care stai este sfânt." Şi Iosua a făcut aşa." (Iosua 5:13-15). Nu numai că Iosua s-a închinat acestei fiinţe, dar căpitanul ceresc a şi primit închinarea lui. Dacă ar fi fost un simplu înger, el l-ar fi mustrat pe Iosua, la fel cum l-a mustrat îngerul pe Ioan pentru că a încercat să i se închine (vezi Apocalipsa 19:10; 22:8, 9).

În fiecare caz în care Îngerul Domnului acceptă închinare, El este în mod clar Fiul lui Dumnezeu. Dar atunci când îngerii obişnuiţi, creaţi, sunt veneraţi, ei refuză! Chiar Domnul Isus i-a amintit lui Satana în pustie: "Este scris: 'Să te închini Domnului, Dumnezeului tău, şi numai Lui să-I slujeşti.'" (Luca 4:8).

De fapt, tuturor îngerilor creaţi li s-a poruncit să se închine Domnului Isus, aşa cum au şi făcut în timpul primei Lui veniri. "Şi, când duce iarăşi în lume pe Cel întâi născut, zice: 'Toţi îngerii lui Dumnezeu să I se închine!'" (Evrei 1:6). Diavolul este înfuriat pentru că ştie că, într-o zi, chiar el va fi silit să-L recunoască pe Domnul Isus ca Împărat şi să I se închine, "pentru ca, în Numele lui Isus, să se plece orice genunchi al celor din ceruri, de pe pământ şi de sub pământ, şi orice limbă să mărturisească, spre slava lui Dumnezeu Tatăl, că Isus Hristos este Domnul" (Filipeni 2:10, 11).

Observaţi legătura frapantă pe care chiar şi Pavel o face între Îngerul lui Dumnezeu şi Domnul Isus: "...m-aţi primit ca pe un înger al lui Dumnezeu, ca pe însuşi Hristos Isus" (Galateni 4:14). Sintagma "Domnul oştirilor" apare de 245 de ori în Biblie şi se referă la "Comandantul armatei îngereşti a lui Dumnezeu." Deci, "Căpetenia oştirii Domnului" pe care a văzut-o Iosua nu a fost un înger, ci Domnul Isus Însuşi. Aceasta explică de ce El a cerut ca Iosua să-şi scoată încălţămintea. Locul era sfânt pentru că acolo era Domnul Isus, întocmai cum prezenţa Domnului Isus în rugul arzând a făcut ca acel loc să fie sfânt pentru Moise. Deci, Mihail, Căpetenia oştirii, sau armatei Domnului, este un alt titlu pentru Domnul Isus.

Atunci când Filip I-a cerut Domnului Isus să-L arate ucenicilor pe Tatăl, Domnul Hristos a răspuns: "De atâta vreme sunt cu voi şi nu M-ai cunoscut, Filipe? Cine M-a văzut pe Mine, a văzut pe Tatăl. Cum zici tu dar: "Arată-ne pe Tatăl?" (Ioan 14:9). Unii cred că Fiul lui Dumnezeu a aşteptat 4.000 de ani să intervină personal în treburile omului. Nu este aşa! Deşi este adevărat că întruparea a avut loc la 4.000 de ani după căderea omului, Dumnezeu Fiul a fost implicat personal în istoria şi treburile poporului Său. Acesta este şi motivul pentru care Domnul Isus a spus: "Tatăl vostru Avraam a săltat de bucurie că are să vadă ziua Mea: a văzut-o şi s-a bucurat." (Ioan 8:56). Domnul Isus i s-a arătat personal lui Avraam atunci când patriarhul a mijlocit pentru Lot (Geneza 18:26).

Ce adevăr minunat că Domnul Isus, Fiul Cel veşnic al lui Dumnezeu, S-a ocupat întotdeauna în mod activ de îngrijirea, vegherea şi protecţia copiilor Săi! El a vorbit faţă în faţă cu Avraam şi Moise şi S-a luptat cu Iacov. El i-a condus pe copiii lui Israel prin pustie, le-a dat hrană şi apă, şi biruinţă împotriva duşmanilor.

Amintiţi-vă că titlul "arhanghelul Mihail" înseamnă "cel mai mare mesager, care este ca Dumnezeu." A fost Domnul Isus, "chipul Dumnezeului cel nevăzut" (Coloseni 1:15), care a adus cel mai important mesaj de speranţă, Evanghelia, în lumea noastră ce piere!

În concluzie, vedem această fiinţă maiestuoasă şi misterioasă, uneori numită Mihail, uneori, Îngerul Domnului, uneori, comandantul armatei Domnului, învăluindu-Şi divinitatea şi apărând sub forma unui înger umil. Totuşi, aceeaşi fiinţă enigmatică are puterea, autoritatea şi atributele care aparţin numai lui Dumnezeu. El îl alungă pe diavol din cer, El învie morţii, El mijloceşte pentru sfinţi, El judecă şi apoi Se ridică, declanşând marea strâmtorare. El îi răscumpără pe sfinţi şi primeşte închinarea din partea lor. El ne oferă un nume nou.

Acum, poate că ştiţi cine este Mihail, dar diavolul ştie şi el, şi acesta nu-l va salva. Marea întrebare este: Îl cunoaşteţi dvs. ca fiind Isus, Domnul şi Mântuitorul dumneavoastră personal?

Puteţi acum, dacă Îl rugaţi.

DOUG BATCHELOR